BLOG

Mona Nicolici
Guest blogger
Mona Nicolici

Învățământul profesional contează pentru viitor – pentru angajați și pentru angajatori

Publicat pe 8 December 2016

Educația în domeniul profesional și tehnic este absolut necesară pentru a asigura un mediu incluziv și sustenabil pentru dezvoltarea economico-socială a oricărei țări. În timp ce dă șanse de valorificare a talentelor individuale, investiția în această zonă a educației poate aduce o contribuție majoră la creșterea competitivității economice, inclusiv în numeroase sectoare în care omul nu va fi înlocuit curând de mașini.

Dacă vrem să valorificăm în mod sustenabil capitalul uman, este momentul să dăm din nou o șansă de reabilitare unui sistem destabilizat de o serie de cvasi-reforme, care în ultimii ani a fost plasat într-o zonă instabilă, neperformantă – învățământul profesional și tehnic. De exemplu, în urma deciziei de închidere a școlilor de meserii, în doar trei ani numărul celor înscriși în educația profesională a scăzut de la 189.000 (în 2008) la doar 12.000 (în 2011). A rezultat astfel o desincronizare totală pe piața muncii și o scădere dramatică a atractivității domeniului, în ciuda nevoii crescute de forță de muncă. În prezent, peste 65% dintre angajatori declară că au probleme în a găsi meseriași pregătiți.

Datele Eurostat arată că în prezent România se află mult în urma statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește mecanismul de finanțare al învățământului profesional. Suntem pe ultimele locuri la abandonul școlar și la capitolul cadrelor didactice – profesorii care predau în școlile profesionale sunt din ce în ce mai îmbătrâniți, iar mulți dintre ei nu și-au adaptat competențele tehnologiilor actuale.

Astăzi, învățământul profesional și tehnic din România trebuie să facă față unor multiple provocări și presiuni – pentru a răspunde nevoilor elevilor de a avea oportunități de educație de calitate, care să le dea șansa unei vieți decente și pentru a răspunde presiunilor angajatorilor pentru care forța de muncă bine calificată reprezintă un element foarte important în decizia de a investi și dezvolta afaceri pe termen lung. Acestora li se alătură nevoilor unei economii în continuă schimbare tehnologică, care utilizează calificări moderne și complexe și presiunilor externe din partea UE de a moderniza sistemul de învățământ profesional și tehnic pentru a crește competitivitatea și coeziunea socială.

Institutul de Cercetare a Calității Vieții a elaborat recent un raport de politică publică susținut de OMV Petrom, ce vine în sprijinul autorităților pentru a defini o strategie pe termen lung dedicată învățământului profesional și tehnic.

Raportul Învățământul profesional și tehnic –provocări și perspective de dezvoltare, elaborat sub egida Academiei Române, identifică și analizează problematica complexă a reformei acestui segment al sistemului național de educație și susține, printr-o serie de propuneri concrete, dezbaterea publică privind viitorul educației profesionale și tehnice din România. Raportul evidențiază punctele nevralgice ale sistemului, analizează diferitele forme de învățământ profesional din România, dar și din alte țări și propune soluții care pot fi preluate aici și acum.

În România anului 2016 elevul intră demotivat în școala profesională sau în liceul tehnologic, rămâne nesusținut 3 ani și deci, fără a fi o surpriză, iese nepregătit. Sunt necesare soluții de sistem, care să pornească de la prognoze reale, să se concentreze pe orientare vocațională și pe adecvarea la specificul economic al fiecărei zone, mai ales în absența unei mobilități reale a forței de muncă. Totodată, ne confruntăm cu o problemă de percepție la nivelul societății – doar 2 din 10 români consideră că meseriașii sunt respectați în România – ceea ce duce la o apreciere injustă a acestei munci și la demotivare.

Ministerul Educației a lansat recent o inițiativă de revizuire a învățământul profesional și tehnic, cu precădere a celui dual, însă aceasta reușește să atingă doar unele aspecte acute ce țin de învățământul profesional. Pentru a răspunde nevoilor elevilor în raport cu șansele lor ulterioare de integrare pe piața muncii, Legea Educației ar trebui revizuită doar după o analiză amănunțită a problemelor întregului sistem de învățământ profesional și tehnic, inclusiv cu definirea unei strategii și a unui plan de acțiuni, a măsurilor prioritare și a indicatorilor de performanță de urmărit.

Pentru a genera rezultate palpabile, procesul de schimbare trebuie să fie unul participativ, cu implicarea substanțială încă de la început a angajatorilor în formularea politicii publice în acest domeniu. Următorul pas este dezvoltarea, alături de autorități, a unei viziuni pe termen lung pentru o strategie coerentă în învățământul profesional și tehnic.

Ca angajatori în România, dar și ca susținători ai comunităților mici din țară, avem nevoie de meseriași adaptați zilelor noastre, mândri de viitorul lor, remunerați corect și performanți. Fără mediul de afaceri, sistemul nu se poate dezvolta într-un cadru adecvat. Mesajul de coagulare a forțelor tuturor angajatorilor este unul imperativ și trebuie propagat către toate domeniile din economie.

România anului 2036 va fi, fără îndoială, o Românie a tehnologiei și digitalizării. Totodată, poate fi o Românie “personalizată”, în care ne vom dori cu toții servicii și produse cât mai adaptate nevoilor individuale. În măsura în care dorește să îi fructifice avantajele economice și sociale, sistemul educațional poate să țină pasul cu aceste dezvoltări doar printr-o adaptare realistă și flexibilă, bazată pe dialog și integrare. Pentru a rămâne competitivă în acest sector, oferind în același timp șanse reale de integrare pe piața muncii, schimbarea trebuie să înceapă. Astăzi!

Mona Nicolici este Manager Sustenabilitate la OMV Petrom și coordonator al programului România Meseriașă.