Capital Uman

EDUCAȚIE

Obiectivul propus: îmbunătățirea performanțelor cognitive (matematică și științe).

  • Conform datelor Eurostat din anul 2015, România era țara cu cele mai mici cheltuieli publice pentru educație ca pondere în PIB (3,1%), mai mici chiar și decât cele din Bulgaria (4%).
  • Figura 5 arată poziția codașă a României în comparație cu câteva dintre statele membre UE privind cheltuielile publice pentru educație, atât ca pondere în PIB, cât și ca euro/locuitor, ceea ce sugerează că resursele alocate pentru acest sub-pilon sunt semnificativ mai mici decât în alte state membre UE.
  • Rezultatele slabe sunt cauzate în principal de alocarea redusă a resurselor, așa cum se observă în Figura 6, unde remarcăm scorul scăzut al României la testele PISA (științe și matematică).
  • În contextul în care educația este un element important în dezvoltarea sustenabilă și pe termen lung a unei economii, România trebuie să acorde o atenție sporită acestui domeniu.
  • Studiile1 privind educația realizate în rândul țărilor OECD, și nu numai, arată că o creștere a performanțelor la testele PISA poate conduce la o creștere suplimentară substanțială a PIB-ului, pe baza unor reforme structurale pe termen lung (20-30 de ani). Această contribuție este fundamentată pe faptul că îmbunătățirea educației va contribui la creșterea productivității forței de muncă și implicit la creșterea producției unei țări. De asemenea, o educație mai bună poate spori capacitatea inovativă a economiei și poate facilita difuzarea și transmiterea cunoștințelor necesare pentru a înțelege și prelucra informații noi și pentru a implementa tehnologia.

  • În cazul României a fost utilizată ipoteza de calcul în care creșterea abilităților cognitive se resimte după primii 10 ani de la investiția în educație, mai precis, începând cu anul 20262.
  • Aportul cumulat al îmbunătățirii educației la creșterea PIB-ului nominal este de 55 miliarde de euro pentru perioada 2026-2036.
  • Ca o observație generală, calitatea educației trebuie să se îmbunătățească pe toate palierele învățământului preuniversitar, universitar și postuniversitar.

Recomandări

  • Capitalul uman este cea mai importantă resursă a unei economii, iar educația ar trebui să fie în topul priorităților decidenților de politici.
  • România are rezultate nesatisfăcătoare în domeniul educației, deoarece în ultimii 25 de ani nu a existat o continuitate a proiectelor educaționale. Instabilitatea legislativă, generată de modificările succesive adoptate de diferite guverne (legea educației a suferit peste 60 de modificări în perioada 1991-2016) a fost dăunătoare sistemului educațional și implicit economiei, deoarece tinerii nu au beneficiat de competențele necesare adaptării pe piața muncii. Astfel, considerăm necesar ca fiecare guvern să continue și să dezvolte strategia educațională, la care au contribuit toate partidele și au ajuns la un pact comun, în special atunci când o anumită politică s-a dovedit a fi de succes.
  • De asemenea, credem că profesorii ar trebui pregătiți și evaluați periodic, în contextul în care programele de învățare ale noilor generații trebuie ajustate (ex. digitalizarea cursurilor/manualelor). Mediul de afaceri ar putea contribui la elaborarea unor programe în mediul universitar, și nu numai, care să reflecte nevoile curente și viitoare de pe piața muncii din România.

REPATRIEREA ROMÂNILOR DIN DIASPORA

Obiectivul propus: atragerea a 200.000 de români din diaspora până în anul 2036.

  • Pentru acest sub-pilon a fost luat în considerare scenariul în care, în România, s-ar întoarce aproximativ 6% din românii din diaspora în următorii 19 ani. Presupunem că aceștia ar reprezenta doar populație activă3 și că s-ar angaja sau ar desfășura activități antreprenoriale.
  • Pentru că migrația netă4 a fost negativă în ultimii ani în România s-a plecat de la presupunerea că emigrarea se va încetini și că românii vor începe să se întoarcă în țară după ce anumite reforme vor fi deja realizate, iar rezultatele măsurilor din sectoarele de infrastructură, sănătate și educație vor face România mai atractivă.
  • Astfel, ipoteza utilizată presupune că migrația netă va deveni pozitivă din anul 2023, când în România se vor întoarce aproximativ 5.000 de români (net), urmând ca numărul acestora să crească gradul până în 2036 cu rate cuprinse între 10% și 15%.
  • Estimarea arată că reîntoarcerea celor 200.000 de români poate contribui în perioada 2023-2036 cu un total de 11,5 miliarde de euro la PIB-ul României. Acest aport ia în considerare o productivitate medie5 a muncii, egală cu cea existentă în România.
  • Dacă productivitatea medie a muncii acestora ar fi, de exemplu, mai mare cu 20% decât cea estimată pentru România, contribuția lor ar putea fi de aproximativ 14 miliarde de euro în perioada analizată.
  • În proiecțiile efectuate s-au realizat trei scenarii (Figura 8) ce variază în funcție de productivitatea medie a muncii a românilor întorși în țară. Scenariul de bază (S0) consideră productivitatea muncii a acestora egală cu cea medie existentă în România. În acest caz, contribuția totală la PIB-ul României pentru anii analizați este de 11,5 miliarde de euro. Scenariile alternative, S1 și S2 presupun că productivitatea medie a românilor care vin din diaspora este mai mare decât cea a românilor din țară, ca urmare a îmbunătățirii abilităților celor dintâi în afara României. De exemplu, scenariul S1 presupune o productivitate a românilor reîntorși mai mare cu 20%, iar S2 o productivitate mai mare cu 50%. Pentru S2, contribuția cumulată ar fi de peste 17 miliarde de euro.

Recomandări

  • Proiecțiile actuale înfățișează o problemă demografică a României care se va adânci pe fondul scăderii sporului natural și al creșterii emigrării, ceea ce va afecta competitivitatea economică a țării. În acest context, o politică de atragere a românilor din diaspora reprezintă un pas cu efect imediat în vederea diminuării scenariului pesimist privind demografia din România.
  • De asemenea, sunt necesare măsuri de stimulare a natalității, mai ales în contextul în care proiecțiile pentru anul 2050 arată că România va fi a doisprezecea cea mai îmbătrânită țară din lume, conform US Census Bureau. Acest aspect are un potențial real de a afecta atât competitivitatea economică a țării, cât și cadrul social.

SĂNĂTATE

Obiectivul propus: reducerea numărului anilor de inactivitate a populației, cauzată de boli.

  • În cadrul acestui sub-pilon analiza a plecat de la reducerea numărului anilor de inactivitate a populației, utilizând indicele DALY6, în contextul în care, conform studiilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în România numărul anilor de inactivitate cauzată de boli pentru 100 de persoane era cu 7,8 ani mai mare decât media UE (34,6 ani în România vs. 26,8 ani în UE) în anul 2015.
  • Pentru același an am evidențiat în Figura 9 cheltuielile alocate pentru sănătate în România și în alte țări din UE, preponderent cele din Europa Centrală și de Est. Astfel, observăm că România are cea mai mică valoare a cheltuielilor publice cu sănătatea pe locuitor 341 euro/locuitor, foarte apropiată de cea a Bulgariei (345 euro/locuitor).
  • De asemenea, Figura 10 înfățișează relația dintre cheltuielile publice pentru sănătate pe locuitor și numărul de ani de inactivitate. Ce observăm este că țările care, în general, alocă mai mult pentru sănătatea cetățenilor ajung să aibă o perioadă de inactivitate mai redusă ca urmare a diminuării impactului bolilor (în general boli cardio-vasculare, tuberculoză, leziuni).

  • Tot în Figura 10 a fost stabilită o țintă pentru România în vederea reducerii numărului de ani de inactivitate la 100 de persoane de la 34,6 de ani în 2015 la 27 de ani în anul 2036. Am presupus că această reducere se va realiza pe baza accentuării promovării educației pentru sănătate și îmbunătățirii sistemului de sănătate din România ca urmare a creșterii investițiilor/cheltuielilor pentru sănătate.
  • Ținta stabilită pentru anul 2036 privind reducerea anilor de inactivitate din România până la media UE se va traduce printr-un câștig de productivitate ca urmare a prelungirii perioadei de activitate.

  • Datorită acestui câștig potențial de productivitate, se vor obține creșteri la PIB-ul nominal cuprinse între 0,3 și 2,6 miliarde de euro pentru perioada analizată, ceea ce conduce la o contribuție totală de 20 miliarde de euro pentru perioada luată în considerare. (Detalii suplimentare privind metodologia de calcul sunt prezentate în Anexă)

Recomandări

  • În România, numărul mare al anilor de inactivitate cauzată de boli este rezultatul lipsei de educație pentru sănătate și a serviciilor slabe ale unui sistem subfinanțat. Pentru îmbunătățirea indicatorului DALY, România ar trebui să deruleze mai multe campanii de educație pentru sănătate și să regândească modalitatea de alocare a resurselor, astfel încât să se mențină un echilibru între serviciile medicale de recuperare și prevenție.

METODOLOGIA DE CALCUL

SĂNĂTATE

  • Am considerat că România își va crește rata de ocupare de la 66% în anul 2017 la 76% în 2036 (o rată anuală constantă de creștere de 0,5 p.p. a ratei ocupării) și că rezultatele îmbunătățirii indicatorului DALY se vor resimți începând cu anul 2022, ca urmare a implementării de reforme structurale în sănătate.
  • Din diferențele de productivitate obținute în cele două ipostaze (menținerea creșterii actuale vs. ajustarea productivității populației ocupate cu câștigul potențial generat de prelungirea perioadei de activitate), s-au obținut câștiguri la PIB-ul nominal cuprinse între 0,3 și 2,6 miliarde de euro pentru perioada analizată, ceea ce ar conduce la o contribuție totală de 20 miliarde de euro în intervalul 2022-2036.

Descarcă analiza completă

1 Hanushek and Woessmann (2008), The Role of Cognitive Skills in Economic Development, Journal of Economic Literature
https://hanushek.stanford.edu/sites/default/files/publications/Hanushek+Woessmann%202008%20JEL%2046(3).pdf

2 Astfel, în perioada 2026-2031 contribuția la creșterea PIB va fi cuprinsă între 0,1 p.p. și 0,9 p.p., după care aceasta va crește până la 2 p.p. în anul 2036.

3 Pentru calcularea aportului repatrierii românilor din diaspora la creșterea PIB s-a luat în considerare situația în care cei 200.000 de români reprezintă populație activă. Alături de aceștia se vor întoarce, cel mai probabil, și persoane inactive.

4 Migrația netă reprezintă diferența dintre imigranții și emigranții temporari. Conform datelor Eurostat, în anul 2016, migrația netă a fost de -70.000 de persoane, iar media calculată pentru perioada 2008-2016 este de -61.000 de persoane.

5 Productivitatea medie a fost calculată ca PIB/populația ocupată și variază între 30.000 euro/lucrător și 75.000 euro/lucrător în perioada analizată 2023-2036.

6 Indicele DALY este calculat de Organizația Mondială a Sănătății și măsoară decalajul de sănătate dintre situația actuală și o situație ideală în care toată lumea trăiește până la vârsta standard a speranței de viață și în sănătate perfectă. DALY cumulează două dimensiuni: numărul de ani în care o persoană trăiește cu dizabilități (YLD) și numărul de ani pierduți din cauza mortalității premature (YLL): DALY= YLD + YLL.