Digitalizare, Robotică, Tehnologie, Inovare

VEZI SOLUȚII

Capacitate instituțională și companii de stat

VEZI SOLUȚII

Capital uman - forță de muncă, educație și sănătate

VEZI SOLUȚII

Mix energetic și infrastructura energetică

VEZI SOLUȚII

România, cum vrei să arate viitorul tău?

România, cum vrei să arate viitorul tău?

Au trecut trei decenii de când economia României funcționează după legile capitalismului.

Prima decadă a fost cea mai dificilă costând în schimbări majore de structuri și de mentalități.

Următoarea decadă a venit cu o serie de satisfacții precum aderarea la NATO, Uniunea Europeană (UE), creșterea atractivității pentru investitorii străini și implicit creșterea veniturilor populației, dar și cu unele dintre cele mai mari provocări: emigrarea masivă și criza financiară.

Ultima decadă a implicat eforturi de revenire (post-criză) urmate de creșteri și încercări de schimbări structurale. Un nou val de provocări a fost și este resimțit prin efectele crizei pandemice.

VEZI SOLUȚII DESCARCĂ RAPORTUL INTEGRAL

Ce i-a lipsit României în tot acest timp?

O ȚINTĂ, O AMBIȚIE CARE SĂ SE TRANSFORME ÎN OBIECTIVE PENTRU NOI TOȚI: MEDIUL PUBLIC, MEDIUL PRIVAT, MEDIUL ACADEMIC ȘI CETĂȚENI.

Contextul actual marcat de schimbările climatice, transformarea digitală (“green” & “digital”) și resursele alocate prin intermediului Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) îi oferă României oportunitatea de a stabili un plan pe termen mediu și lung la care să contribuim și pe care să-l urmăm cu toții. Inițiat de Consiliul Investitorilor Străini (FIC), proiectul Va Urma este o platformă menită să dezvolte un țel pentru România. Prima versiune a platformei a fost dezvoltată în anul 2016 și a plecat de la întrebarea: România, tu ce vrei să te faci când vei fi mare? Aceasta a fost actualizată în anul 2018, dar și în anul 2021, luând în considerare schimbările majore resimțite într-un interval scurt de timp și antrenate de criza pandemică. Astfel, avem în vedere noi ținte care să pregătească România pentru economia viitorului.

Va Urma oferă posibilitatea ca vizitatorii website-ului să creeze propriul scenariu de creștere economică pentru următoarele două decenii.

VEZI SECȚIUNEA VIZIUNE

Introducere

CINE SUNTEM?

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) este asociația celor mai importanți investitori străini din România. FIC numără circa 120 de companii membre care au împreună aproximativ 180.000 de angajați, majoritatea români. Toate companiile membre FIC sunt înregistrate în România, plătesc taxe statului român, funcționează respectând legile țării și sunt în mare parte conduse de manageri români.

VA URMA – CUM A ÎNCEPUT ?

Inițiat de Consiliul Investitorilor Străini (FIC), proiectul Va Urma este o platformă menită să creeze un țel pentru România din care să derive obiective clare pe care să le urmăm cu toții (mediul public – inclusiv decidenții de politici, mediul academic, mediul privat și cetățenii). Acesta a fost dezvoltat inițial în anul 2016 și a plecat de la întrebarea: România, tu ce vrei să te faci când vei fi mare? Viziunea FIC a fost de a propune un proiect de anvergura unui proiect de țară pentru România.

La momentul respectiv, ambiția propusă a fost ca România să devină a zecea economie a Uniunii Europene (UE) până în anul 2036. Pentru obținerea dezideratului a fost dezvoltată o listă de soluții concrete la baza cărora au stat estimări macroeconomice realizate de profesioniști. Analiza completă este disponibilă aici: România, a zecea economie din UE în anul 2036.

Între timp, Comisia Europeană a propus obiective ambițioase privind accelerarea digitalizării și măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice pentru țările membre ce au la bază Agenda Digitală UE și Pactul Ecologic European (Green Deal). Totodată, începând cu anul 2020 au apărut elemente de noutate foarte relevante pentru creșterea economică pe termen lung, precum efectele crizei Covid-19 și planurile naționale pentru reziliență și redresare (PNRR) menite, în principal, să sprijine redresarea economică a națiunilor UE afectate de criză. Acestea ne confirmă nevoia unei viziuni temeinice pe termen lung care să accelereze tranziția energetică și transformarea digitală, susținute de Comisia Europeană – inclusiv prin punerea la dispoziție de fonduri europene semnificative în sprijinul acestor inițiative. Apare așadar următoarea întrebare: Cum poate valorifica economia României aceste oportunități?

DE CE AM CREAT UN NOU MODEL VA URMA?

În continuare FIC își dorește ca România să se dezvolte și să devină o economie a viitorului, oferind multiple beneficii cetățenilor ei.

Nivelul fără precedent al investițiilor avute în vedere în prezent (la nivelul execuției bugetare sau din surse de finanțare europene, potențiale investiții străine și autohtone) și schimbările structurale din industrie, construcții, servicii, comerț sau transporturi au potențialul de a schimba evoluțiile economice viitoare, fiind mai puțin orientate spre catalizatorii de creștere din trecut.

FIC își dorește să continue proiectul Va Urma cu scopul de a întâmpina economia viitorului. Deși sunt așteptate investiții majore în sprijinul tranziției către neutralitate climatică, ne întrebăm care sunt celelalte resurse necesare, astfel încât investițiile să poată fi folosite în cele mai benefice moduri pentru România, pentru a obține o creștere economică sustenabilă, prosperă și pe termen lung?

Considerăm că proiectul reprezintă o oportunitate pentru cetățeni, mediul public, mediul de afaceri și cel academic să dezvolte un dialog constructiv din care să rezulte un plan pe termen lung pentru România, care să coincidă cu dezideratul UE și să fie sprijinit de toți factorii de decizie.

Astfel, cu scopul de a întâmpina “economia viitorului”, FIC a estimat un model de creștere economică pentru România, actualizat (față de varianta din 2018), care are în vedere componente corelate cu obiectivele privind tranziția energetică și transformarea digitală. Noutatea modelului constă în prognoza unei traiectorii de creștere a economiei României care are în vedere constrângerile impuse de îndeplinirea obiectivelor climatice, analizând potențiale scenarii pentru perioada 2020 – 2040.

De asemenea, Va Urma oferă posibilitatea ca vizitatorii website-ului să creeze propriul scenariu de creștere economică pe termen lung pentru 2020-2040 (a se vedea secțiunea Viziune).

CARE ESTE NOUA VIZIUNE VA URMA, CARE SUNT PILONII?

Ipotezele (modelului actualizat Va Urma) au în vedere:

  1. identificarea unei serii de obiective strategice pentru fiecare componentă a noului model (componente care în opinia noastră vor facilita tranziția către neutralitate climatică);
  2. cuantificarea impactului generat (costul) și necesitatea ajustării economiei României la noul model impus de țintele asumate la nivelul Uniunii Europene;
  3. estimarea dimensiunii necesarului de investiții pentru a defini noul model.

Pentru a facilita tranziția către neutralitate climatică, considerăm că va fi nevoie de patru elemente esențiale:

  1. digitalizare, robotică, tehnologie și inovare;
  2. capacitate instituțională și companii de stat;
  3. capital uman – forță de muncă, educație și sănătate;
  4. mix energetic și infrastructură energetică.

CE OBIECTIVE NE PUTEM STABILI ȘI CUM LE ATINGEM?

România, cum vrei să arate viitorul tău? Noi putem propune obiectivele. Ne dorim ca platforma Va Urma să contribuie la conștientizarea unui subiect foarte important, precum obiectivele României pe termen lung, să creăm și să stimulăm un angajament comun pentru întreaga societate.

Platforma Va Urma deschide calea către dialog și oferă o bază de discuții, precum:

  1. O serie de obiective raportate la dezideratele Uniunii Europene, cel puțin în ceea ce privește obiectivele climatice. Cele patru obiective sugerate în noul model pot fi asimilate unor ancore în procesul de creștere a PIB-ului potențial pe termen lung și asupra cărora ar trebui să se concentreze politicile economice.
  2. Posibile soluții pentru a atinge viziunea România 2040. La baza acestor soluții stau estimări macroeconomice realizate de profesioniști cu scopul de a evidenția potențialul României.

Care este viziunea ta pentru 2040?

CREEAZĂ PROPRIUL SCENARIU

Soluții

Digitalizare, robotică, tehnologie și inovare

VEZI SOLUȚII

Pe fondul expansiunii digitalizării și integrării tehnologiei informației și a comunicațiilor (TIC) în cele mai multe domenii de activitate, lanțurile de valoare ale companiilor vor fi influențate, inclusiv aspecte precum plata taxelor, achizițiile, producția, aspecte privind logistica sau relațiile cu clienții.

În mod cert, tranziția către o economie digitală va oferi oportunități noi pentru afaceri în toate sectoarele. În același timp, beneficiile digitalizării nu se resimt în toate statele membre UE în aceeași măsură, unele reușind să avanseze mai rapid prin implementarea noilor sisteme digitale, în funcție de capacitatea de absorbție a tehnologiilor, de abilitățile antreprenoriale, de sprijinul Guvernelor prin facilități fiscale și măsuri legislative de transpunere și scheme de ajutor de stat sau de capitalul uman disponibil.

Pe perioada crizei pandemice, în România am asistat la evoluții pozitive în domeniul digitalizării, care au adus multiple beneficii în sectoare precum sănătate, educație, fiscalitate, piața muncii și servicii financiare. Componenta digitală din PNRR este estimată la aproximativ 21% din totalul alocărilor.

Capacitate instituțională și companii de stat

VEZI SOLUȚII

În cazul României, se poate observa cum eficacitatea instituțională a scăzut în sectorul public în ultimii ani. Deși a existat o tendință susținută de creștere economică, inerția administrativă a diminuat efectele de multiplicare pe care creșterea economică le-ar fi putut avea la nivelul societății. În următorii ani, în contextul efectelor crizei pandemice, creșterea eficacității instituționale în România devine esențială. Un potențial impact indirect, generat de creșterea eficacității instituționale va fi creșterea încrederii investitorilor din mediul privat, dar și o mai bună relație cetățean-instituții publice prin măsuri de debirocratizare.

Tranziția energetică și accelerarea digitalizării se vor produce doar printr-o cooperare strânsă cu actorii economici din sectorul privat în calitate de vectori ai acestui proces. De aceea, statul însuși trebuie să adopte o abordare “antreprenorială” în cultivarea noilor inițiative și direcții de dezvoltare sustenabilă prin instrumentele de care dispune—atât cadrul legislativ, cât și bugetul public de investiții.

Capacitatea administrativă este un factor important în absorbția fondurilor europene și implementarea proiectelor astfel finanțate. Pentru multe dintre autoritățile publice locale din România, capitalul atras prin proiecte cu finanțare europeană a însemnat un câștig important atât din punct de vedere al investițiilor publice produse, cât și din punct de vedere al procesului de învățare din interiorul administrației, sub normele și procedurile specifice proiectelor europene.

Forța de muncă și capital uman

VEZI SOLUȚII

Schimbările structurale necesare pentru adaptarea economiei la tranziția energetică, accelerarea digitalizării și redresarea post-pandemie au un impact major asupra pieței muncii. O serie de locuri de muncă vor dispărea în timp ce altele vor fi înlocuite de noi cerințe/nevoi din piață, pe măsură ce tehnologia își va accentua prezența în activitatea societăților și economiilor.

În ultimele decenii, beneficiile asupra sănătății publice aduse de vaccinuri, antibiotice și o nutriție adecvată au salvat milioane de vieți și au reprezentat un catalizator al creșterii economice. Sănătatea promovează creșterea economică prin extinderea ocupării forței de muncă și stimularea productivității, oferind totodată beneficii sociale.

Efectele generate de pandemie privind munca în sistem hibrid și accelerarea digitalizării pun presiune asupra cererii de forță de muncă în diverse sectoare, însă contribuie la crearea unor noi locuri de muncă. Provocarea este aceea de a crește gradul de adaptabilitate a angajaților la noile locuri de muncă, dar și de a investi în reconversia acestora acolo unde este nevoie.

Mix energetic și infrastructura energetică

VEZI SOLUȚII

Cu un an înaintea declanșării pandemiei, președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a prezentat public propunerea Pactului Ecologic European (Green Deal), prin intermediul căruia, Uniunea Europeană (UE) își asumă neutralitatea climatică până în anul 2050.

Conform noilor obiective asumate de UE privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, România ar trebui să producă schimbări majore în mixul energetic, în favoarea unei cote mai mari pentru sursele regenerabile de energie, reducând gradual aportul cărbunelui. La sfârșitul anului 2020, contribuția energiei regenerabile la mixul de producție de energie din România era estimată la 27%, fiind așteptată o creștere cu 6 puncte procentuale până în 2035.

Tranziția energetică implică și o potențială reducere a cererii de muncă în rândul activităților intensive în producerea de emisii de gaze cu efect de seră, cu precădere în producerea energiei pe bază de combustibili fosili (ex. cărbuni) și creșterea numărului de locuri de muncă în sectorul energiei regenerabile. Provocarea cea mai mare este pentru regiunile dependente de activitățile care utilizează combustibili fosili (ex. Valea Jiului).

La nivelul UE, vor fi alocate fonduri dedicate tranziției energetice, precum este Fondul pentru Tranziție Justă, iar România este unul dintre beneficiari. De asemenea, componenta verde din PNRR care vine în sprijinul obiectivelor climatice, se ridică la circa 41% din totalul alocărilor.

Opinii

Nu suntem singurii care se gândesc că economia României ar putea arăta mult mai diferit peste 20 de ani, dacă potențialul ei de dezvoltare ar fi exploatat corespunzător.
În contextul mai larg al transformării digitale și al tranziției energetice, la nivelul fiecărui sector economic ne așteptăm la diverse implicații și oportunități.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este o oportunitate enormă pentru România, iar preocuparea pentru viitor și proiectele pe termen lung implică în mod necesar viziune, care poate fi exprimată mai bine de către fiecare sector al economiei. Ne bucurăm să împărtășim și viziunile altor organizații la nivel sectorial, care sunt preocupate de viitorul României.

FPPG

Federația Patronale Petrol și Gaze

Motorul activității FPPG constă în consolidarea unei poziții unitare în ceea ce privește implementarea celor mai bune practici în domeniul energiei, petrolului, gazelor, dar și al mineritului energetic. Federaţia Patronală Petrol şi Gaze este membru fondator al Confederaţiei Patronale CONCORDIA – confederația patronală reprezentativă pentru mediul de afaceri, reunind cele mai puternice federații sectoriale din […]

Citește mai mult from FPPG

Berarii României

Asociația Berarii României reprezintă un veritabil simbol al sectorului berii de la noi din țară, cu misiunea de a promova și de a dezvolta o industrie a berii responsabilă şi puternică în România.  Berea românească este preparată cu ingrediente din surse locale: prin natura sa este deja circulară. Dar schimbările climatice pun furnizorii sub presiune, […]

Citește mai mult from Berarii României

ANIS

Asociația Patronală a industriei de software și servicii

ANIS este singura asociație patronală românească a industriei de software și servicii IT. Tranziția către o economie verde este văzută ca o oportunitate și din perspectiva sectorului IT. Digitalizarea va face posibilă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, atât prin reducerea nevoii de transport, cât și prin inovarea oferită de acest sector în […]

Citește mai mult from ANIS

Contact