FPPG

Motorul activității FPPG constă în consolidarea unei poziții unitare în ceea ce privește implementarea celor mai bune practici în domeniul energiei, petrolului, gazelor, dar și al mineritului energetic.

Federaţia Patronală Petrol şi Gaze este membru fondator al Confederaţiei Patronale CONCORDIA – confederația patronală reprezentativă pentru mediul de afaceri, reunind cele mai puternice federații sectoriale din economia românească și cuprinzând 7 din primele 10 companii după numărul de angajați și cifra de afaceri.

În domeniul energiei, o provocare pentru România este oferită de Pachetul legislativ „Fit for 55” care constituie o bază solidă şi necesară pentru a realiza decarbonarea economiei UE. Având în vedere complexitatea sectorului, sunt importanți factorii precum cadrul de reglementare, contextul geopolitic, lipsa predictibilității. Toate acestea sunt vitale pentru definirea și gestionarea investițiilor și planurilor de afaceri.

În același timp este și o oportunitate: tranziția către economia verde și neutralitatea climatică implică un efort investițional uriaș pentru sectorul energetic, cu un plan de implementare coordonat și susținut de autoritățile centrale astfel încât să ofere sectorului predictibilitate și certitudine, și să se evite blocajele în accesarea fondurilor rambursabile și nerambursabile , precum și alte blocaje ce pot să apară în procesul de implementare.

6 Idei pentru a facilita tranziția către neutralitatea climatică și dezvoltarea sectorului pe termen lung și în mod sustenabil:

• Realizarea de parteneriate public-privat într-un cadru de reglementare stabil, predictibil și transparent.
• Susținerea fondurilor publice/europene pentru rezolvarea și totodată dezvoltarea proiectelor sustenabile care să asigure un mecanism economic benefic.
• Susținerea de către România, în calitate de stat membru, a unei poziții de negociere favorabile gazului natural, la nivelul UE.
• Finanțarea și sprijinului pentru producția de biocombustibili avansați, ținând cont de potențialul sectorului agricol din România, dezvoltarea potențialului de hidrogen și surse regenerabile de energie, precum și stocarea energiei.
• Adaptarea cadrului de reglementare, cât și susținerea economică a adoptării unor soluții pentru transportul mediu și greu privind creșterea competitivă (de la carburanții clasici la alternativa optimă de tranziție pentru un transport mai curat – gazul natural).
• Autoritățile din România pot sprijini și accelera proiectele pe bază de hidrogen, având în vedere faptul că în multe circumstanțe gazele naturale în amestec cu hidrogen pot oferi un ajutor substanțial în reducerea emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (GES). De asemenea, acestea joacă un rol important pentru creșterea producției de electricitate din surse regenerabile, contribuind la atenuarea schimbărilor climatice.

4 reforme esențiale din PNRR și necesare sectorului economic:

• Susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile.
• Dezvoltarea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil tehnologiilor viitorului, în special hidrogen și soluții de stocare, reducerea intensității energetice a economiei prin dezvoltarea unui mecanism sustenabil de stimulare a eficienței energetice în industrie, şi de creștere a rezilienței
• Investiții în noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile și în infrastructura de distribuție a gazelor regenerabile (utilizând gazele naturale în combinație cu hidrogenul cu amprentă redusă de carbon ca măsură tranzitorie), precum și capacitățile de producție a hidrogenului verde și/sau utilizarea acestuia pentru stocarea energiei electrice.
• Oricare dintre reformele de mai sus va trebui susținută de stabilirea și implementarea cu succes a unui cadru legislativ cât mai accesibil și nebirocratic, care să asigure accesarea și absorbția într-un procent cât mai mare a resurselor financiare puse la dispoziția României prin PNRR.

Impactul economic:

Potențiale beneficii pentru economie generate de o implementare reușită a reformelor

Potențiale riscuri generate de o implementare nereușită a reformelor

Realizarea unor capacități de producție de energie noi și viabile care să susțină economia în ansamblu, cu costuri și impact asupra mediului reduse, pe întreg lanțul de utilizare a energiei, în contextul în care România este importator net de energie electrică. Vom avea asigurat startul și primii pași în ceea ce privește definirea dezvoltării pieței de  hidrogen și a infrastructurii necesare în vederea utilizării surselor regenerabile și alternative de energie.   Creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în mix-ul total de energie, prin investiții în capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile onshore sau offshore, corelat cu dezvoltarea unui cadru strategic și de reglementare a producției și utilizării integrate a hidrogenului verde, precum și susținerea unor proiecte pilot ambițioase în acest sector.

Întârzierea implementării unor investiții de anvergură în domeniul producției de energie electrică va conduce la pierderi financiare importante pentru România, pierderi care se vor propaga pe lanțul de producție către consumatorul final, în condițiile în care prețul CO2 a depășit 60 EUR/certificat. Mai mult decât atât, România se va găsi în situația în care nu își va putea atinge obiectivele asumate la nivel EU în ceea ce privește emisiile de CO2 și de poluanți. Provocările aduse de birocrație, a diminuării resurselor de finanțare pentru sectorul energetic și lipsa implicării factorilor decizionali sunt componente care contribuie la îngreunarea și întârzierea implementării reformelor și investițiilor cu rol de susținere și reabilitare a economiei, ceea ce va genera o rată de succes scăzută a obiectivelor si termenelor definite în proiectele asumate din PNRR. De asemenea în absența unui cadru competent, mediul privat va fi pus în situația în care să susțină prin forțe proprii asigurarea investițiilor care au ca scop atingerea țintelor stabilite de către Comisia Europeană.