Digitalizare, Robotică, Tehnologie, Inovare

Companiile vor trebui să înțeleagă și să beneficieze de oportunitățile oferite de digitalizare, sporind adoptarea instrumentelor digitale ce contribuie la îmbunătățirea productivității, să le permită să ajungă la clienți noi și să se extindă pe piețele globale. Sectorul public va trebui să integreze tehnologii pentru a crește eficiența, precum și să îmbunătățească serviciilor furnizate contribuabililor și cetățenilor astfel încât să faciliteze utilizarea serviciilor online în rândul populației generale.

De asemenea, este importantă creșterea gradului de instruire pentru a dezvolta sau actualiza abilitățile din  tehnologia informației și comunicării (TIC) ale personalului pentru ambele sectoare, public și privat.

DESI 2020 – performanța relevantă pentru fiecare dimensiune

Sursa: Prelucrările autorilor în baza datelor Comisiei Europene referitoare la DESI[1]
Sursa: Prelucrările autorilor în baza datelor Comisiei Europene referitoare la DESI[1]

Atât în scenariul Verde moderat, cât și în cel Verde accelerat, ipotezele de lucru pe care s-a bazat prelucrarea datelor și estimarea evoluției au avut în vedere contribuții importante din partea digitalizării, roboticii, tehnologiei și inovării în general, aproape o treime (27,5%) fiind acoperită de creșterea acestei componente. 

Investițiile medii anuale necesare pentru tranziția digitală din România au fost aproximate la 44 de miliarde de lei în scenariul VM și 47 miliarde lei în scenariul VA, cele mai mari sume urmând să fie injectate în următoarele sectoare: administrație publică – sănătate și educație, industrie, activități de comerț, transport și HoReCa. O îndeplinire parțială a obiectivelor din perspectiva acestui facilitator ar putea însemna un efort investițional mai redus de aproximativ 31 miliarde lei pe an în medie, conform scenariului alternativ.

Digitalizare, Robotică, Tehnologie, Inovare (Miliarde lei)

Sursa: Calculele autorilor
Sursa: Calculele autorilor

Adoptarea și utilizarea tehnologiei contribuie în mod esențial la competitivitatea și creșterea țărilor și a companiilor, așa cum o arată și studiile de specialitate[2]. Simplificarea proceselor interne ale companiilor private și publice prin digitalizare (marketing, vânzări, contabilitate, logistică etc.) reduce costurile și îmbunătățește competitivitatea, facilitând totodată și accesul pe piețele externe. Cercetările[3] arată faptul că pentru a beneficia de adoptarea tehnologiilor, pentru a oferi servicii mai bune și pentru a explora noi oportunități de afaceri, ar trebui să fie îndeplinite cel puțin trei condiții: existența infrastructurii, personal TIC calificat și surse de finanțare a investițiilor în tehnologie.

Datele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD)[4], arată că, în general, companiile mari au o cotă majoritară în exporturile realizate de România, Ungaria și Polonia, și apropiată de 50% în Cehia și Bulgaria. În plus, capacitatea de marketing – consolidată, de exemplu, prin utilizarea unui website care prezintă funcționalități mai sofisticate[5], are un rol important în capacitatea companiilor mici și mijlocii de a vinde pe piața internă, dar și de a exporta în afara țării de origine, mai ales când e vorba despre companii care din considerente de acces la finanțare, putere mică de promovare și personal limitat, nu își pot deschide un sediu propriu pe piața externă. Astfel, țările în care companiile reușesc să integreze în activitatea de afaceri componente ale digitalizării au o intensitate tehnologică mai mare și, pe cale de consecință, vor reuși să crească și să exporte mai mult.

Bazându-se pe automatizare, inteligența artificială poate revoluționa domeniul sănătății, printr-o contribuție la îmbunătățirea vieții de zi cu zi a practicienilor, permițându-le să își reorienteze atenția asupra pacienților, alocând mai puțin timp sarcinilor administrative.[6]

În figura alăturată este prezentat ”decalajul de productivitate” (valoare adăugată per salariat) față de media UE în diferite state membre din Europa Centrală și de Est (ECE) în corelație cu nivelul intensității digitale la nivelul companiilor.

Decalajul de productivitate și intensitatea digitală în țările ECE

Surse: Comisia Europeană – Analiza performanței IMM-urilor; Indicatori cheie ai tabloului de bord al agendei digitale (European Commission – SME Performance Review; Digital Agenda Scoreboard key indicators)
Surse: Comisia Europeană – Analiza performanței IMM-urilor; Indicatori cheie ai tabloului de bord al agendei digitale (European Commission – SME Performance Review; Digital Agenda Scoreboard key indicators)

Obiectivul propus:
creșterea gradului de digitalizare

Pentru ipoteza acestui facilitator a fost utilizată analiza din raportul World Development Report (WDR) al Băncii Mondiale[7] și a fost corelată cu aportul sectorului TIC[8] la creșterea PIB-ului României și cu evoluția sectorului.

Contribuția digitalizării la creșterea PIB-ului (Miliarde lei)

Sursa: Calculele autorilor
Sursa: Calculele autorilor

Recomandări:

  • Promovarea și adoptarea tehnologiei atât în sectorul public, cât și în cel privat; 
  • Promovarea măsurilor de îmbunătățire a alfabetizării digitale în rândul populației.
  • Stimularea absorbției tehnologiei / inovației, caz în care accentul s-ar putea pune pe:
    • utilizarea instrumentelor digitale în activitatea de afaceri a companiilor, inclusiv facilitarea accesului la finanțare externă nerambursabilă care să finanțeze cele mai importante inițiative private privind adoptarea instrumentelor digitale;
    • digitalizarea interacțiunii dintre mediul de afaceri și administrațiile centrale și locale, cu efecte directe în eficientizarea procesului de plată a taxelor, grad de conformare fiscală mai mare și economii substanțiale privind resursele de timp;
  • Creșterea competitivității la export a companiilor din România.
  • Crearea unui cadru de colaborare pentru țările din regiunea ECE, prin care acestea să coopereze și să împărtășească cele mai bune practici pe care le-au utilizat pentru accelerarea digitalizării.
  • Crearea parcurilor industriale dedicate pentru ”smart factories[9]” (fabrici inteligente).

[1] DESI reprezintă Indicele economiei și societății digitale, 2021. DESI – Romania | Shaping Europe’s digital future (europa.eu)

[2] Ollo-Lopez & Aramendia-Muneta (2012); Steinfield, LaRose & Chew (2012).

[3] Manochehri, Al-Esmail și Ashrafi (2012).

[4] Organisation for Economic Co-operation and Development, https://www.oecd.org/

[5] ENG: Website having at least one of the following four functionalities: product catalogues or price lists, possibilities for visitors to customise or design the products, order tracking available online or personalised content in the website. for regular/repeated visitors (Sursa: https://digital-agenda-data.eu/datasets/digital_agenda_scoreboard_key_indicators/indicators#ebusiness)

[6] Artificial Intelligence in Healthcare.

[7] Banca Mondială, World Development Report 2016 – Accelerating growth.

[8] Conform datelor Institutul Național de Statistică (INS) sectorul IT a reprezentat 5% din PIB în perioada 2012-2017, iar în 2019, acesta s-a ridicat la 5.7% conform datelor definitive. De asemenea, din comunicatul INS pentru anul 2019, observăm că industria IT a contribuit cu 0,9% la creșterea PIB în acea perioadă.

[9] Concept pentru exprimarea obiectivului final al digitalizării în producție. The Smart Factory is a concept for expressing the end goal of digitization in manufacturing.